Colesterol sau trigliceride crescute?
Colesterolul este o substanţă de tipul grăsimilor, indispensabilă vieţii, şi care asigură numeroase funcţii în organism. De exemplu, la nivelul întregului corp, colesterolul participă la formarea membranelor celulare iar în ficat colesterolul dă naştere acizilor biliari care sunt eliberaţi în intestin în timpul meselor pentru a înlesni digestia şi absorbţia grăsimilor alimentare. De asemenea, colesterolul din piele, sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, permite sinteza vitaminei D, iar la nivelul unor glande este molecula de bază sau precursorul sintezei de hormoni importanţi (de exemplu hormonii care joacă rol important în condiţii de stres, în reglarea tensiunii arteriale sau hormonii sexuali).
Valoarea considerată optimă pentru colesterolul total este sub 155 mg/dl. Când valorile colesterolului sunt constant crescute peste limitele normale, atunci el se transformă în factor de risc cardiovascular, devenind periculos pentru integritatea vaselor de sânge (artere) şi pentru activitatea inimii, şi pot duce în timp la la evenimente cardiovasculare care pot fi invalidante sau chiar fatale (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral).1
Trigliceridele prezente în organismul tău, respectiv în sânge și țesutul gras, sunt grăsimi alcătuite din diferite tipuri de acizi graşi. Acestea provin din alimente sau sunt produse de organismul tău și sunt utilizate de țesuturi ca sursă de energie sau sunt depozitate ca rezerve energetice în celulele grase ale corpului (adipocite). De asemenea, trigliceridele au rolul de a facilita absorbția în sânge a vitaminelor liposolubile: vitamina A, D, E și K.
Concentrația normală a trigliceridelor în sânge este sub 150 mg/dl. Valori mai mari sunt caracteristice unei boli metabolice numite hipertrigliceridemie (HTG). Aceasta este considerată un factor de risc major pentru apariția bolilor cardiovasculare precum: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, ateroscleroza arterelor carotide, arteriopatia obliterantă periferică etc.1
Dacă simți că te regăsești între cei vizați, adică suferi de diabet, ești supraponderal sau duci un stil de viață sedentar ori pur și simplu vrei să te asiguri că totul este în regulă cu organismul tău, metoda de testare este foarte simplă.
Cum mă testez?
Trebuie doar să soliciți un consult medicului tău de familie care îți poate recomanda un set de analize pentru determinarea profilului lipidic, incluzând colesterolul total şi fracţiile sale, dar și trigliceridele. Apoi, îndreaptă-te spre orice laborator de analize omologat. Probele se fac prin recoltare de sânge.
Analizele de sânge trebuie realizate la cel puțin 12 ore după ultima masă. Deci, nu lua cina târziu. Dacă nu vrei să obții rezultate eronate, este recomandat să nu schimbi obiceiurile alimentare în zilele precedente testului de sânge. Dacă ai răcit sau ai fost răcit recent, mai bine amâni analizele o săptămână, pentru că unele probe de sânge ar putea suferi modificări. Iar dacă urmează să fii mămică, se va ține cont de un nivel al trigliceridelor potențial mai mare, din cauza sarcinii.
Interpretarea analizelor se face de către medicul de familie sau specialist care ți-a scris trimiterea. Dacă acesta consideră necesare consulturi sau analize suplimentare, te poate direcționa mai departe, către un cardiolog sau un medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice. Aceștia pot, de asemenea, să-ți dea trimiteri pentru a repeta aceste analize sau pentru analize mai în profunzime.
Recomandările de bază pentru valorile anormale ale lipidelor în sânge sunt un stil de viață sănătos caracterizat prin alimentație săracă în grăsimi, în dulciuri și fără excese alcoolice sau chiar renunțarea la alcool şi o creștere a nivelului de activitate fizică zilnică (de intensitate moderată).
Dacă prin aceste măsuri colesterolul total, colesterolul “rău” (LDL-C) şi trigliceridele tale rămân crescute este nevoie ca, sub îndrumarea medicului, să urmezi un tratament de lungă durată cu unul sau mai multe medicamente utile pentru normalizarea fracţiilor lipidice (statine, fibrați, inhibitori selectivi ai absorbtiei colesterolului, acizi omega 3, inhibitori PCSK9, sechestranţi ai acizilor biliari).
În orice caz, noi îți recomandăm să discuți cu medicul tău și să-ți faci analizele.
Referinţe:
1. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk; European Heart Journal (2019) 00:1-178