Colesterolul este o substanţă de tipul grăsimilor, indispensabilă vieţii, care asigură numeroase funcţii în organism.1
De exemplu, în ficat, colesterolul dă naştere acizilor biliari care sunt eliberaţi în intestin în timpul meselor, pentru a înlesni digestia şi absorbţia grăsimilor alimentare.1
Colesterolul din piele, sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, permite sinteza vitaminei D, în lipsa căreia apare rahitismul la copii. La nivelul glandelor suprarenale, colesterolul este molecula de bază care induce sinteza a doi hormoni: cortizol şi aldosteron (substanţe care joacă rol important în condiţii de stres, respectiv în reglarea tensiunii arteriale).1
În glandele sexuale, colesterolul este precursorul testosteronului (la bărbaţi), al estrogenului şi progesteronului (la femei).1
La nivelul întregului corp, colesterolul participă la formarea membranelor celulare.1
Colesterolul îndeplineşte în organism funcţii vitale şi este benefic atâta timp cât nivelul său rămâne în parametri normali. Dacă însă nivelul său din sânge începe să crească şi se menţine constant peste valorile normale, atunci el se transformă în factor de risc cardiovascular, devenind periculos pentru integritatea vaselor de sânge (artere) şi pentru activitatea inimii. Prea mult colesterol în sânge (hipercolesterolemie) poate conduce, în timp, mai ales dacă se însumează cu alţi factori de risc precum fumatul sau hipertensiunea arterială, la blocarea arterelor şi la evenimente cardiovasculare care pot fi invalidante sau chiar fatale (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral).2
Noţiunea generică de colesterol include mai multe tipuri de substanţe, care circulă prin sânge către organe şi ţesuturi.
Este mai relevant să vorbim despre fracţiunile colesterolului decât despre colesterolul total, căci ne confruntăm cu coexistenţa a 2 tipuri de colesterol: unul benefic, protector, pe care ni-l dorim a fi la valori cât mai ridicate (HDL-C) şi altul periculos, aterogen (LDL-C), pe care vrem să-l avem la valori cât mai mici, pentru a fi feriţi de bolile cardiovasculare. Prin însumarea unor valori mici de HDL-C cu valori mari de LDL-C, pot rezulta niveluri rezonabile de colesterol total, dar care să camufleze riscul cardiovascular al persoanelor cu dislipidemie.3
Astfel, regăsim pe buletinul de analize atât valoarea totală a colesterolului din sânge (numită Colesterol Total) dar şi fracţiunile cele mai importante care trebuie urmărite:
- Colesterolul “bun” – HDL-C
- Colesterolul “rău” – LDL-C
- Trigliceride
Valoarea considerată optimă pentru colesterolul total este sub 155 mg/dl.2
Referinţe:
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470561/ , accesat la 12.05.2021
2. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk; European Heart Journal (2019) 00, 1-178
3. https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/about-cholesterol , accesat la 12.05.2021