Carbohidrații reprezintă o clasă esențială de nutrienți de care organismul are nevoie pentru a funcționa corespunzător. Când ajung în organism, carbohidrații se transformă în glucoză, devenind astfel o valoroasă sursă de energie.

Carbohidrații au un rol important în:

• funcționarea optimă a sistemului nervos central - fără un aport suficient de glucoză, orice persoană s-ar putea simți obosită, amețită și slăbită. Celulele nervoase sunt dependente de glucoză pentru a funcționa.
• desfășurarea normală a activității sistemului muscular - carbohidrații oferă principalul tip de combustibil . Grăsimile și proteinele pot fi folosite indirect, doar după ce vor fi convertite în carbohidrați. Mușchii folosesc glicogen prezent în celulele musculare și glucoza din sistemul circulator.
• buna funcționare a zonei gastro-intestinale - lactoza eliberată în urma descompunerii carbohidraților asigură și promovează multiplicarea anumitor bacterii din intestin care cresc probabilitatea absorbției calciului în organism.

Carbohidrații se împart în doua clase - complecși (buni) și simpli (răi) - fiecare dintre ele regăsindu-se în meniul zilnic într-o pondere mai mică sau mai mare, în funcție de alegerile alimentare pe care le facem.

• Carbohidrații buni sau complecși furnizează organismului vitamine esențiale și energie pentru întreaga zi. Alimentele care conțin carbohidrați sănătoși au puține calorii, iar datorită faptului că se eliberează treptat în organism, contribuie la menținerea unei siluete zvelte.
  • Surse alimentare: orezul brun, bananele, cerealele și pastele integrale, fasolea, năutul, lintea, nucile, cartofii, păstârnacul, porumbul dulce.
• Carbohidrații simpli sau răi, numiți și rafinați, sunt considerați nesănătoși, din cauza eliberării lor rapide în organism și creșterii bruște a glicemiei din corp. În plus, alimentele care conțin carbohidrați simpli au un conținut scăzut de vitamine și minerale esențiale, dar bogat în calorii, ceea ce determină îngrășarea și apariția multor probleme de sănătate.
  • Surse alimentare: zahărul alb; produsele pe bază de cereale rafinate, dulciurile și prăjiturile; produsele de tip fast-food, mezelurile, etc. În general, toate produsele alimentare care conțin ingrediente rafinate sau care sunt procesate industrial conțin carbohidrați simpli sau nocivi pentru sănătate.

Așadar, există unii carbohidrați care trebuie să existe întotdeauna în alimentația ta și unii de care trebuie să te ferești cu orice preț, deoarece nu aduc niciun beneficiu sănătății tale.
Pentru un organism sănătos și plin de energie, cca 60% din aportul zilnic de calorii trebuie să fie format din carbohidrați, cu o pondere de 80% a carbohidratilor complecși și doar 20% de carbohidrati simpli și de aceea este important să avem grijă la alegerile alimentare pe care le facem.

Efectul nociv al excesului de zahăr în organism

Auzim în fiecare zi despre faptul că excesul de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Câți dintre noi ascultă aceste avertismente și acționează în consecință?

Potrivit specialiștilor americani, zahărul în exces poate împiedica dezvoltarea hormonilor de creștere în cazul celor mici. Contribuie la apariția celulelor canceroase și are ca urmări creșterea valorii colesterolului la adulți.
Mai mult, poate avea ca efect slăbirea vederii, iar în cazul copiilor, aceștia devin mai puțin activi pentru că organismul se îngreunează. Zahărul din alimentație intervine decisiv în procesul de absorbție a proteinelor și este o cauză a apariției alergiilor și diabetului.

Atât zahărul din alimentație cât și dulciurile, bomboanele și prăjiturile care nu ne lipsesc de la nici o masă cresc riscul apariției bolilor cardiovasculare. Primele semne ale efectului dăunător al zahărului de fiecare zi sunt eczemele, stările de anxietate, dificultățile de concentrare și îmbolnăvirile dese.
Dulciurile contribuie la slăbirea sistemului imunitar, iar organismul nu mai poate lupta împotriva infecțiilor și bacteriilor.
Specialiștii sunt de părere că cea mai bună metodă de a evita complicațiile care pot apărea este de a înlocui zahărul zilnic cu miere sau alimente dulci, dar care nu sunt dăunătoare pe termen lung.
Putem îndulci cafeaua de fiecare zi cu miere, iar mierea o putem include și în compoziția prăjiturilor. Ceaiul de dimineață se recomandă neîndulcit, însă putem folosi un îndulcitor pe bază de ștevie, care va oferi un gust dulce și delicios ceaiului nostru.