Accidentele vasculare cerebrale

thumb
Epoca modernă a adus cu sine pe lângă descoperiri ştiinţifice impresionante, care ne fac viaţa semnificativ mai uşoară decât în urmă cu o sută de ani şi un cortegiu de lucruri rele ce se revarsă dintr-o inepuizabilă cutie a Pandorei. Stresul vieţii de zi cu zi, alimentele hipercalorice, lipsa timpului liber, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul, sunt tot atâţia factori de risc pentru apariţia unor boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, boli care la rândul lor pot duce la apariţia unui accident vascular cerebral.
 
Ce este un factor de risc ? Care este rezonanţa acestor cuvinte pentru un om din afara profesiei medicale ? De regulă preferăm să credem că riscul nu ne priveşte pe noi sau pe cei dragi. Riscul înseamnă că ceva poate merge rău, dar poate merge şi bine. Este dificil să convingi o persoană că sarea presărată peste o roşie cărnoasă, slănină cu ceapă sau prăjitură cu multă ciocolată pot fi ceva rău, când ele sunt atât de bune ! Cu toate acestea, când excesele alimentare duc la hipertensiune arterială, când persoana are diabet şi nu poate menţine un regim corect, când are dislipidemie, umbra ameninţătoare a accidentului vascular cerebral pândeşte după colţ.
Ce este un accident vascular cerebral ? Termenul de „accident” induce ideea unei fatalităţi, a unei întâmplări nefericite care se abate din senin asupra unei persoane, dar trebuie spus că aceste boli sunt rezultatul unor modificări care se instalează în timp, adesea în ani de zile, la nivelul pereţilor arteriali sau la nivelul inimii, sub influenţa unor factori de risc menţionaţi.
Niciun organ al corpului omenesc nu poate supravieţui dacă nu primeşte prin vasele de sânge substanţele nutritive necesare, dar creierul este cel mai sensibil la lipsa acestora, astfel încât chiar întreruperi de foarte scurtă durata ale circulaţiei cerebrale pot avea consecinţe ireversibile.
Modificările de la nivelul vaselor de sânge sub influenţa factorilor de risc menţionaţi pot duce fie la ruperea peretelui arterial, cu apariţia hemoragiei intracerebrale, fie la depunerea de plăci de aterom, care pot „astupa” vasele, având drept consecinţă apariţia unui accident vascular cerebral ischemic. O altă cauza posibilă pentru accidentele ischemice,sunt cheagurile de sânge (denumite emboli) care se formează la nivelul inimii, la pacienţii care au fibrilaţie atrială (un ritm neregulat al bătăilor cardiace, permanent sau episodic).
Nu doar persoanele vârstnice sunt expuse riscului de accident vascular cerebral. Asistăm la o creştere a frecvenţei cazurilor de accidente vasculare la adulţii tineri, sub 50 de ani, iar uneori întâlnim aceste situaţii şi la tineri sau copii, deşi în cazul acestora cauzele ţin mai degrabă de terenul genetic.
Consecinţele unui accident vascular cerebral sunt devastatoare. Zona de creier care este lipsită de aportul de oxigen şi glucoză va fi distrusă şi funcţiile pe care le are în mod normal acea zona vor înceta. Nu există medicamente sau intervenţii chirurgicale care să „repare” zona distrusă. Există metode terapeutice care pot „dizolva” cheagul de sânge care împiedică circulaţia normală a sângelui, sau intervenţii endovasculare care pot extrage cheagul din vas, dar acestea pot fi aplicate doar în primele patru ore şi jumătate de la apariţia primelor simptome, în clinicile de neurologie care au dotările corespunzătoare. Reluarea circulaţiei nu garantează recuperarea funcţiilor cerebrale afectate, iar persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate, în funcţie de dimensiunea şi localizarea leziunii, să sufere consecinţe semnificative: să piardă capacitatea de a se exprimă şi de a înţelege limbajul, să aibă tulburări de echilibru, de vedere sau de sensibilitate, să rămână paralizată sau chiar să decedeze.
Timpul pierdut înseamnă creier pierdut ! De aceea, primul lucru pe care trebuie să îl facă cineva care simte o slăbiciune musculară la mâna sau picior, are o asimetrie brusc instalată la nivelul feţei, sau pronunţă mai dificil cuvintele, este să apeleze imediat serviciul unic de urgenţă 112, pentru a ajunge cât mai rapid la un spital care poate diagnostica şi trata corect pacientul. 
Accidentele vasculare cerebrale de mici dimensiuni pot să treacă neobservate, sau pot să aibă iniţial o revenire completă, dar dacă nu se corectează factorii de risc şi nu este administrată o medicaţie corectă de prevenţie a unor noi evenimente, se pot acumula şi pot duce în timp la demenţă.
 
Cel mai important mesaj este acela că bolile cerebrovasculare pot fi prevenite. Controalele medicale periodice la medicul de familie şi atunci când este cazul, la un medic specialist, pot ajuta la depistarea şi tratarea la timp a unor afecţiuni, care în timp se pot complică cu un accident vascular cerebral. În cazul în care o persoană a suferit deja un accident vascular cerebral, tratamentul este stabilit de medicul neurolog, care trebuie să formeze o echipa cu medicul de familie şi cu medici din alte specialităţi, în funcţie de patologia asociată pe care o are pacientul. 
 
Nu trebuie să aşteptăm să îmbătrânim pentru a merge la medic şi oricât de dificil ar fi să ne schimbăm stilul de viaţă cu unul mai sănătos, trebuie să avem în minte că este infinit mai dificil să îţi trăieşti restul zilelor ţintuit la pat, fără a putea sau să îi înţelegi pe cei din jurul tău.